Probabil toti, si sunt sigur ca toti, stiti de "de-deochi". S-a pastrat din generatie in generatie. Insa nimeni nu face aceasta practica mai bine ca bunicile. Parca au maini fermecate, cand le trec peste capetele noastre. Va spun din proprie experienta.
Cum punea bunica mana pe mine si incepea sa spuna de-deochi, parca simteam ca sunt atins de Mana Maicii Domnului. Poate o sa ziceti ca exagerez, dar nu este asa. Dupa ce termina eram luminat, aveam chef de viata. Sunt sigur ca multi dintre romani se regasesc in ce am scris.
Cred ca de-deochiul este proprietar Romaniei, si nu cred ca este un mit, o superstitie (asa cum am citit in urmatorul articol). Am gasit in hoinareala mea pe internet, un articol pe Wikipedia despre deochi. Inca din primele 4 cuvinte reiese ca este o superstitie. Va spun cu mana pe inima ca nu este asa. Este cat se poate de adevarat.
Ar trebui ca noi, romanii, sa continuam aceasta traditie a de-deochiului, asa cum cred ca i se zice popular. Pentru ca, cu siguranta aceasta practica sa-i spun asa, dateaza de o multime de secole. De-deochiul este "medicamentul" pentru deochi.
In articolul de pe Wikipedia despre deochi, scrie foarte clar in a treia propozitie ca el se manifesta prin dureri de cap, cascat continuu si febra. Si de asemenea mai scrie ca deochiul poate fi intentionat sau involuntar datorita invidiei sau admiratiei altei persoane fata de persoana ce sufera deochiul.
Comentarii
Trimiteți un comentariu